Ünnepek ünnepe

Jézus Krisztus Urunk feltámadása az ortodox keresztény hívek legnagyobb ünnepe, az emberiség történelmének legfontosabb eseménye, „az ünnepek ünnepe”, ahogyan a templomi énekek is nevezik a feltámadás éjszakáját.

Ezekben az időkben, amikor a halál rengeteg jelét tapasztaljuk, úgy fizikai, mint lelki szinten: betegség és szenvedés, szegénység és igazságtalanság, erőszak és a pénz és hatalom megszerzésének kapzsisága, a szeretet és segítőkészség hiánya, földrengések és a természeti egyensúly felbomlása, amely egyaránt érinti az embereket, állatokat és növényeket, kérjük Krisztust, a halálból feltámadt Urunkat, hogy adjon nekünk erőt ahhoz, hogy ne veszítsük el  hitünket és lelki jóságunkat.

Mutassuk fel magunk körül a fényt, Jézus Krisztus feltámadásának fényét, minden embertársunk arcát az ő feltámadásának fényén keresztül szemléljük, mint egy megszentelt húsvéti gyertyát, melyet Krisztus emberek iránti szeretetének lángja gyújt meg a világnak, minden embertársunkat egy utastársnak tekintsük a végső feltámadáshoz vezető úton, amikor a feltámadt Jézus Krisztus eljön, hogy ítéljen eleveneket és holtakat, hogy örömöt és dicsőséget hozzon az igaz úton járóknak és irgalmasoknak. (Máté 25, 31-46).

Mi Jézusnak töviskoszorút adtunk, mert tövisek nőttek a lelkünkben, de ő fényességgé, szent vérét életté, a szögeket horgonyokká, a keresztet oltárrá, szent testét pedig az örök élet forrásává változtatta.

Jézus Urunk feltámadásának ünnepe alkalmából, szavak és jótettek által vigyünk fényt és örömöt,  árva, beteg, öreg, szegény, magányos, özvegy embertársaink lelkébe, hogy átérezhessék, hogy  Jézus  Krisztus önfeláldozó szeretete, akit megfeszítettek és feltámadott, hogy megváltsa a világot , a fény, béke és öröm forrása.

JÉZUS FELTÁMADOTT!

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a creştinilor ortodocşi, cel mai important eveniment care a avut loc în istoria umanităţii – „al praznicelor praznic şi sărbătoare a sărbătorilor”, așa cum îl numesc cântările Bisericii din noaptea de înviere.

Astăzi, când în jurul nostru vedem multe semne ale morții fizice și spirituale: boală și suferință, sărăcie și nedreptate, violență și lăcomie de bani și de putere, lipsă de iubire și de ajutorare, cutremure și tulburări în natură care afectează viața oamenilor, a animalelor și a plantelor, să rugăm pe Hristos, Domnul cel înviat din morți să ne dăruiască puterea de a nu pierde speranța și bunătatea sufletului.

Să arătăm în jurul nostru lumină din lumina învierii lui Hristos; să privim fața fiecărui om în lumina învierii lui Hristos ca pe o sfântă lumânare de Paști aprinsă în lume de iubirea lui Hristos pentru oameni; să vedem pe fiecare om ca pe un împreună-călător cu noi spre învierea de obște, când Hristos cel înviat va veni în slavă să judece viii și morții și să dăruiască slavă și bucurie celor drepți și milostivi (cf. Matei 25,31-46).

Noi I-am oferit lui Iisus o cunună de spini, pentru că aceștia crescuseră în inima noastră, însă El a făcut din ei lumină, din sângele Său a făcut viață, din piroane a făcut ancoră, din cruce, altar, iar din trupul Său, hrană vieții veșnice.

Cu prilejul sărbătorii învierii Domnului să aducem, prin cuvânt şi faptă bună, bucurie şi lumină în sufletele celor orfani, bolnavi, bătrâni, săraci, îndoliați şi singuri, ca să simtă că iubirea jertfelnică a lui Hristos cel răstignit şi înviat pentru mântuirea lumii este izvor de lumină, de pace şi de bucurie.

HRISTOS A ÎNVIAT!